Free Essay

Accidentul Vascular

In: Other Topics

Submitted By Mairam
Words 8152
Pages 33
CUPRINS

Capitolul I-Anatomia si fiziologia sistemului nervos central
Capitolul II-Accidentul vascular cerebral
1.1 Definitia
1.2 Etiologie
1.3 Simpomatologie
1.4 Clasificare
1.5 Tratament A)Tratament chirurgical B)Tratament medicamentos C)Tratament igieno-dietetic
Capitolul III-Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral
3.1 Rolul propriu
3.2 Rolul delegat
3.3 Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei
Capitolul IV-Studiu de caz
4.1 Culegerea datelor
4.2 Examene de laborator
4.3 Plan de ingrijire
4.4 Grila de stabilire a gradului de dependenta
EPICRIZA
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIA

SCURT ISTORIC

Accidentul vascular cerebral mai este cunoscut și sub denumirea de apoplexie sau sub denumirea mai simplă de atac, aceasta fiind preluarea din englezescul stroke. Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone acreierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. In cazul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta, exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate permanent. Accidentul vascular cerebral este a treia cauza de deces, si prima cauza de invaliditate in tarile industrializate. Un sfert dintre cei ce au avut un AVC mor, iar jumatate din cei ce au supravietuit vor ramane cu sechele pe termen lung.
Urmarile unui accident vascular pot varia de la persoana la persoana, unele persoane pot ramane cu diferite tulburari fizice si psihice ca urmare a unui atac cerebral iar altele nu. Cele mai frecvente probleme ce apar dupa un atac cerebral sunt: tulburarile de memorie/mers/perceptie/comportament/vorbire, dereglari emotionale, incapacitatea de a te alimenta singur.

CAPITOLUL I

Anatomia si fiziologia sistemului nervos central

Functionarea organismului depinde de functiile izolate ale diferitelor organe,coordonate. controlate si conduse de sistemul nervos. Aceasta coordoneaza activitatea tuturor organelor precum si relatiilor organismului ca intreg cu mediul expern. Datorita coordonarii si reglarii nervoase mentionate organismul se comporta ca o unitate functionala. Proprietatea sistemului nervos de a realize aceasta coordonare se numeste functie integrative. Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos , dar organul de integrare propriu-zisa care subordoneaza si functiile celorlalte etaje este scoarta cerebrala. Se deosebesc un sistem nervos vegetativ si un sistem nervos al vietii de relatie, alcatuit din sistem nervos central si sistem nervos periferic. Sistemul nervos vegetativ nu este cum se credea in trecut un sistem autonom independent, este o componenta a sistemului nervos care isi poate desfasura activitatea si independent de vointa . Activitatea sa este reglata de regimentele superioare ale sistemului nervos central si in mod special de scoarta. Sistemul nervos vegetativ – coordoneaza activitatea organelor interne, bataiile inimii si presiunea sanguina, distributia sangelui, frecventa miscarilor rspiratorii, secretia, etc. Cele doua componente ale sistemului nervos vegetative simpaticul si parasimpaticul, exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste : unul stimuleaza, celalalt inhiba. Excitatia simpatica mareste metabolismul , deci creste caldura, glicemia, accelereaza bataiile inimii, diminueaza circulatia periferica si creste circulatia cerebrala.
Parasimpaticul are actiune antagonista - el creste anabolismul.

Sistemul nervos este constiuit din elemente esentiale:

Neuronul - celula nervoasa propriu – zisa si nevroglia – tesut de sustinere . Neuronul unitatea anatomo – functionala a sistemului nervos este alcatuita din corpul celular si prelungirile sale. Acestea sunt:
1.axonul - prelungire de obicei unica si lunga prin care influxul nervos pleaca de la celula; 2.dendritele – prelungiri scurte prin care influxul vine la celula. Fibra nervoasa – este continuarea axonului si este constituita dintr-un fascicul de neurofibrite, numite chidrax invelite sau nu de o teaca de mielina Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaza o legatura intre doi neuroni , legatura care poarta denumirea de sinapsa. Circulatia influxului nervos la nivelul sinapsei se face intr-o singura directie, de la cilindrax, si corpul celular.
Energia care circula de-a lungul fibrei nervoase se numeste impuls nervos.

Dupa sensul impulsului nervos se deosebesc un neuron aferent - care conduce impulsul de la periferie catre centru ( calea senzitiva ) si un neuron aferent care conduce influzul de la centru la periferie (calea motorize ). Excitatiile mediului extern si excitatiile pornite de la muschi, tendoane, articulatii, periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vietii de relatie; In excitatiile plecate de la viscere se transmit pe calea sistemului nervos central vegetative. Aceste senzatii sunt receptionate de organe specializate, numite receptori, care poti fi : - extrareceptori, care culeg excitatiile pornite de la mediul extern ; - proptoreceptori care culeg informatii de la muschi , tendoane, articulatii ; - interoceptori care culeg excitatiile viscerale.

Nervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori si vegetativi. Pe calea lor vin informatii de la periferia corpului, sau din organelle interne care vor merge prin intermediul neuronului senzitiv spre centru, influzul nervos transmitandu-se spre organele efectuare pe calea neuronului motor, a nervilor motori. In general nervii periferici sunt mixti leziunea lor provocand tulburari chimice , motorii si sensitive.
Din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi si nervi rahideieni.

SNC – este alcatuit din encefal care este format din doua emisfere centrale.
Formatiunile de la baza craniului, triunchiului cerebral, cerebel si maduva spinarii. Emisferele cerebrale – prezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos Fiecare dintre ele cuprind cate patru lobi : frontal, parietal temporal si occipital. Acestia sunt impartiti prin santuri si circumvolutii.

Encefalul este format din substanta cenusie si substanta alba. Substanta cenusie – prezinta numeroase cellule de diferite forme si dimensiuni , alcatuind la suprafata scoarta cerebrala , iar in profunzime nuclei cenusii centrali .
In scoarta se regasesc 14 miliarde de celule. Substanta alba – este formata din fibre nervoase care realizeaza legatura intre diferite zone corticale ( fibra de asociatii ) , legatura intre cele doua emisfere ( fibre comisurale – corpul calos ) si legatura intre diferite etaje ale sistemului nervos central ( fibre de protectitie)

Coordonand functionarea sistemului nervos , scoarta cerebrala controleaza intreaga activitate a organismului . Ea detine in primul rand functia de reprzentare si selectionare , de elaborare a ideilor – gandirea ( rationamentul ) , denumita de Pavlov “ activitate nervoasa superioara” Spre deosebire de reflexele neconditionate , care sunt inascute , reflexele conditionate sunt dobandite , aparand in cursul existentei individului , determinate de conditii diferite si variate ale mediului extern. La nivelul scoartei se realizeaza integrarea superioara, cu alte cuvinte, adaptarea organismului la schimbarile mediulu extern, inregitrate cu finete si precizie, precum si legatura dintre parti ale organismului. Lobul frontal – corespunde circumferintei centrale ascendant, este sediul neuronului motor central, deci mediul miscarilor voluntare. Leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii ( paralizii), tulburari in articulatia vorbirii ( disartrie sau anartrie ), tulburari de comprtament.
Lobul parietal – este mediul cortical, analizatorului sensibilitatii generale.
La acest nivel se realizeaza sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate.

Leziunile lobului parietal se vor insoti deci, de tulurari privind aprecirea volumului si a formei obiectului ( stereagnezie ), a greturilor ( barestezie ), privind discriminarea tactila ( aprecierea distantei dintre doua atingeri ale pielii ). Distrugerea totala duce la agnezie tactila , adica la nerecunoasterea prin pipait a obiectivului respectiv.
Lobul temporal - cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv. Surditatea verbala ( bolnavul aude , dar nu intelege ), halucinatii auditive, tulburari de echilibru, imposibilitatea de a intelege scrisul ( cecitate verbala ) incapacitatea de utilizare a obiectlor si de efectuare a gesturilor obisnuite ( apraxie ), uneori este pierduta intelegerea semnificatiei cuvantului vorbit sau scris ( afazie senzoriala ).
Lobul occipital – este sediul capatului cortical al analizatorului visual.
Leziunea sa duce la tulburari de orientare in spatiu, tulburari de vedere ( halucinatii vizuale ) Formatiunile de la baza creierului sunt diencefalul si corpii striate. Diencefalul – este alcatuit in principal din : • talamus, statia cea mai importanta de releu pentru toate fibrele sensitive, care merg dspre scoarta cerebrala ( leziunile talamusului provocand grave tulburari de sensibilitate ) • hipotalamus – coordonatorului sistemului vegetativ si al sistemului endocrine. Corpii striati – formati dintr - un numar de nuclei de substanta cenusie, au un rol deosebit in realizarea miscarilor autonome. Si a tonusului muscular fiind segmental cel mai important al sistemului extrapiramidal . Leziunile acestora duc la aparitia unor tulburari incadrate in notiunea generica de sindrom extrapiramidal. Triunchiul cerebral – este prima portiune cuprinsa in cutia craniana , in prelungirea maduvei spinarii. Tinand seama de importanta centrilor nervosi ( respiratorii, circulatori, de deglutitie,) a cailor si a conexiunilor de la nivelul trunchiului cerebral , leziunile acestora produc manifestari complexe, grave si adesea mortale. De la acest nivel pornesc cele 12 perechi de nervi cranieni care indeplinesc importante functii motorii si sensitive. In sfera muschilor nervilor cranieni si ai centrilor reflexelor vegetative , in trunchiul cerebral se gasesc se gasesc o serie de muschi nespecifici care alcatuiesc formatiune reticulara care are loc in transmiterea spre scoarta cerebrala a diferitelor stimulari extero si interoceptive contribuind la edificarea starii de veghe. ( de constiinta ) Cerebelul - asezat in fosa superioara a cutiei craniene , este alcatuit din doua emisfere laterale cu rol in coordonarea motorie si o regiune mediana , care contribuie in mod deosebit la mentinerea echilibului , numit vermix.
El este legat de neurax prin pediculii cerebelosi.
Functia sa principala consta in reglarea tonusului muscular si coordonarea miscarilor.
Maduva Spinarii – ultima portiune a sistemului nervos se prezinta sub forma unui cilindru de substanta nervoasa care incepe de la bulb si se termina la L2 .
Este impartita in doua jumatati simetrice , fiind formata din substanta cenusie . Substanta cenusie este situate central si imbraca aspectul literei “H “. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sensitive , iar cele laterale au functii vegetative.
Substanta alba este alcatuita din cai motorii descenendente si cai sensitive ascendente. In fiecare jumatate de maduva se disting trei coordonate de substanta alba , separate de emergentele radacinilor anteriore ( motorii ) si posterioare 9 senzitive )
Cordonul anterior contine fascicolul piramidal direct. Cordonul posterior contine fascicolele Goll si Burdanch , care condc spre centrii superiori sensibilitatea tactila si profunda constienta .

Cordonul lateral contine o serie de fascicle ascendente care conduc spre centri superiori informatii legate de sensibiliatea termica , dureroasa si peofunda inconstienta. Tot la nivelul cordonului lateral coboara fascicolul piramidal incricisat, si caile extrapiramidale spre celula neuronului periferic , aflata in cordoanele anterioare , de unde porneste calea motorize finala.
Leziunile maduvei provoaca grave leziuni sensitive , motorii si vegetative. La nivelul dintre cele doua radacini – anterioara ( motorie) si posterioara ( senzitiva ) - se formeaza nervii rahidieni. Pe traiectul radacinii posterioare exista o umflatura , ganglinul spinal, care contine corpul celular al primului neuron senzitiv periferic.
Nervii rahidieni dau nastere nervilor periferici. Sistemul nervos central ( encefalul si maduva spinarii ) este acoperit si protejat de cele trei foite meningiene: DURAMATER –o membrane fibroasa in contact cu osul ARAHNOIDA - o foita subtire care captuseste fata interna a duramaterului PIAMATER - un tesut celular bogat vascularizat care acopera tesutul nervos.

CAILE MOTORII, SENZITIVE SI CAILE REFLEXELOR

A ) Caile motorii
Sistemul motor cuprinde 3 elemente: - neuronal central - neuronal extrapiramidal - neuronal periferic Neuronul motor si neuronal extrapiramidal , reprezinta cele doua cai motorii , care merg de la encefal la maduva. La nivelul acestuia, calea motorize este unica , fiind reprezentata de neuronal periferic numit de aceea si calea motorie finala comuna. Prin intermediul acestuia se transmit atat impulsuri venite pe calea neuronului central ( calea piramidala) cat si cele venite pe caile extrapiramidale.
Neuronul motor central – formeaza calea piramidala Fascicolul piramidal are somele celulare situate pe scoarta circumvolutiei frontale ascendente. Axonii lor alcatuiesc calea pirmidala si se termina in coarnele anterioare ale maduvei , unde fac sinapsa cu neuronal motor periferic , cu exceptia unor fibre scurte ( fascicolul genicular ) care se termina in nuclei de origine ai nervilor cranieni, la nivelul trunchiului cerebral .

Fascicolul piramidal incrucisat care reprezinta cea mai mare parte a fascicolului piramidal si ale carui fibre se incruciseaza in partea superioara a bulbului (decusatie) pentru a ajunge apoi in coordonatele medulare laterale si coarnele anterioare

Datorita incrucisarii laterale a acestor fibre , se intelege de ce o leziune encefalica antreneaza paralizie pe partea superioara a corpului. Fascicolul piramidal direct - este fascicolul subtire , constituit din cateva fibre care nu se incruciseaza la nivelul bulbului , ci cu mult mai jos , la nivelul maduvei spinarii , cu cateva segmente inainte de a se termina , tot in coarnele anterioare ale maduvei .
Fascicolul piramidal este de origine filogenetica mai noua. Prin intermediul lui se transmit impulsuri motorii active ( pentru miscarile voluntare ) si impulsuri modelatoare ale scoartei pentru activitatea autamatorefleza a maduvei.
Neuronii extrapiramidali - formeaza calea extrapiramidala care este o cale motorize indirecta Corpurile celulare isi au originea in nuclei centrali ( reticular si caudat ), nucleul rosu , locus neger .Toti acesti nuclei sunt legati prin fascicole scurte.
Caile descendente se termina in coarnele anterioare ale maduvei prin diferite fascicole:
Subo - spinal
Olivo – spinal Tecto – spinal Vestibule – spinal

De retinut ca scoarta cerebrala la nivelul lobului frontal are neuroni cu functie extrapiramidala. Sistemul extrapiramidal , de origine filogenetica mai veche , joaca un rol in miscarile automate si in coordonarea si reglarea tomusului muscular.
Neuronul motor periferic - este portiunea terminala a caii motorii Corpurile celulare se gassc in coarnele anterioare ale maduvei , iar, axonii trec radacina anterioara in nervii perifeici , terminandu-se in muschi. Legatura intre nerv si muschi se face la nivelul unei formatiuni de tip sinaptic , numita PLACA MOTORIE. Transmiterea influxului la acest nivel , se face cu ajutourul unui mediator chimic numit acetilocolina. Nervul periferic primeste excitatii atat pe calea neuronului motorcentral , cat si a neuronului extrapiramidal si a aecului reflex medular , de aceea se mai numeste si calea finala comuna.

In leziunile neuronului motor sunt pierdute toate categoriile de miscari.

B.) Caile sensibilitatii.

Informarea sistemului nervosa supra variatiilor mediului extern si intern se realizeaza prin existenta la periferie a unor receptori specializiti pentru toate tipurile de sensibilitate

Se disting doua forme de sensibilitate:
- elementara
- sistemica

Sensibilitatea elementara cuprinde: - sensibilitatea superficiala sau cutanata pentru pipait , caldura si durere ( termica, tactila si dureroasa) - sensibilitatea profunda sau proprioreceptiva , care provine din muschi , tendoane ligamente, oase si articulatii - sensibilitatea viscerala ( interoceptiva) , sub controlul sistemului nervos vegetative.

Sensibilitatea sistemica cuprinde:
- senzatii complete rezultate din diferentierea si combinarea senzatiilor elemntare.

Caile sensibilitatii, printr-o inlantuire de trei neuroni , alcatuiesc calea sensibilitatii tumo – algice , a sensibilitatii tactile – profunda constienta . prfunda inconstienta.
Caile senzitive cuprind trei neuroni: Primul neuron se gaseste pe traiectul radacinii posterioare a nervului rahidian , in ganglionii spinali si in ganglionii anexati nervilor cranieni. El este o prelungire cu rol de dendrite , care alcatuieste fibra senzitiva a nervului periferic si o prelungire cu rol de axon care patrunde in maduva. Aceasta prelungire poate fi scurta , pentru sensibilitatea superficiala ( care se termina 2-3 segmente medulare mai sus) si lunga pentru sensibilitatea profunda constienta ( care se termina in nucleul Gool si Burdach din bulb) Al doilea neuron transmite excitatia senzitiva pentru sensibilitatea superficiala prin fascicul spino – thalamic posterior si pentru sensibiliatatea tumo – algica , iar pentru sensibilitattea profunda fibrele care pornesc din nuclei Goll si Burdach se invecineaza in bulb , pe liania mediana si se termina in talamus Al treilea neuron este portiunea cailor sensitive intre talamus si circumvolutia parietala.

C ) Caile reflexelor: Se intelege prin reflex un raspuns secretor sau vasomotor, obisnuit prin intermediul sistemului nervos. Pentru ca sa se produca un reflex este necesara continuitatea arcului reflex intre nervul afectat si cel eferent, cu alte cuvinte o suprafata receptoare ( pile , music, tendoane ) si un nerv senzitiv care constituie fibrbra aferenta , o celula intermediara aferenta situate in ganglionul spinal posterior , o celula motorize ( in cornul anterior al maduvei ) si o terminatie motorize in muschi.

Se recunosc mai multe tipuri de reflexe. Reflexele osteotendionoase sunt reflexe spinale , formate din doi neuroni : unul senzitiv care receptioneaza excitatia de la nivelul tendonului ecitat prin intindere si unul motor ( neuronul motor periferic) care executa raspunsul motor.
Impulsurile corticale prin calea piramidala au actiuni inhibitoare asupra acestor reflexe.
Reflexele superficiale ( cutanate si mucoase ) sunt formate din inlantuirea mai multor

neuroni.
Excitatia unor zone prin exagerarea lor , care apare in leziunea fascicolului piramidal. Reflexele de postura au tot un arc reflex alcatuit din doi neuron , dar sunt reglate in special

de sistemul extrapiramidal care exercita asupra lor o influenta moderatoare.. In afara acestor reflexe pot aparea si alte reflexe patologice care se ivesc numai in leziunile neuronului motor central ( calea piramidala )
In afara reflexelor somatice maduva este si sediul unor reflexe vegetative

Nervii cranieni Sunt in numar de 12 perechi cu exceptia nervului olfactiv 1 si optic II care apartine trunchiului cerebral La nivelul acestuia se afla originea renala ( pentru fibrele motorii din nervi micsti si motorii) nuclei terminali (pentru fibre sensitive ) si originea aparenta ( la locu intrarii si iesrii nervilor din neurax)
Nervii cranieni sunt : - motori - senzitivi - micsti 1.Nervii olfactivi - senzitivi – conduc impulsuri de miros la scoarta cerebrala 2.Nervii optici – conduc impulsurile declansate de stimuli luminosi la scoarta cerebrala
3.Nervii oculomotori –pun in actiune prin ramura somatica o parte din muschii globilor oculari ( dreptul superior , dreptul inerior , oblicul inferior ) si ridica pleoapa superioara.
Prin ramura vegetatica inerveza muscii circulatori ai irusului si muschii circulari ai corpului

ciliar.
4.Nervii trohleari sunt nervii motori ai muschiului oblic superior.
5.Nervii trigemeni sunt nervi micsti , sunt formati din trei ramuri , oftalmica, maxilara, si mandibulara.
Primele doua sunt sensitive iar cea de-a treiea este mixta. Prin fibrele sensitive inerveaza tegumentl si musculature fetei iar prin fibrele motoare inerveaa muschii masticatori
6.Nervii abduces sunt nervii motori ai muschiului drept extern al globului celular
7.Nervii faciali nervi micsti asigura sensibilitatea gustative , interventia musculaturii mimicii, secretia glandelor salivare , submaxilare si secretia glandelor lacrimare.
8.Nervii vestibulo- cohleari – sunt nervi senzitivi , formati din doua componente : cohleara ( acustica) conduce impulsuri pentru auz de la urechea interna , impulsuri in legatura cu echilibru.

9.Nervii glosofaringieni sunt nervi micsti asigura sensibilitatea gustative
10.Nervii vagi sunt nervi micsti , formati din fibre fibre sensitive si motorii.

Ei concentreaza activitatea muschilor faringelui ,laringelui si a majoritatii organelor interne (inima , plamani, organelle abdominale)
11.Nervii accesori – sunt nervi motori , inerveaza muschii sternomastoidianai si trapeze.
12.Nervii hipoglosi sunt nervi motori si inerveaza musculature limbii.

Capitolul II

Accidentul vascular cerebral

1.1 Definitia AVC reprezintă o tulburare a circulaţiei ce deserveşte un anumit teritoriu cerebral şi care determină o perturbare majoră a funcţiilor acestuia.O afectiune tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine vasculara, mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni ischemice, hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea primara sau secundara a unei artere cu destinatie cerebrala.

1.2 Etiologie

In etiologia AVC intervin trei categorii de factori: A. Factori de risc a) Varsta – 40-45 de ani – AVC hemoragic peste 60-65 de ani – AVC ischemic b) Sexul
AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe, totusi hemoragia cerebrala, ca si infarctul cerebral, apar mai des la barbati. c) Factorul nervos
Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in ansamblu. Ele induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante, hipertensive si eterogene; cauzeaza o serie de disfunctii pe p,lan metabolic. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc: cofeina, alcool, nicotina, toxice. Cofeina – in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc; tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant; alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme: creste grasimile circulante in sange, intensifica unele tulburari de coagulare sanguina, mareste concentratia de acid uric in sange, creste secretia de catecolamine si insulina. B. Factori determinanti a) HTA – fiind un factor care modifica structura peretelui vascualar, avand rol major in provocarea hemoragiei cerebrale. b) Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii, arteroscleroza, arteriiopatii de cauze variate, toxice, boli sanguine, etc. Oricat de crescuta ar fi HTA niciodata nu rupe un vas sanatos, adica cu o structura normala. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca sa fie rupt. c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia hemoragiei cerebrale. Ea este implicata in producerea structurii vasculare, cauzatoare de revarsate hemoragice ale creierului. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel cerebral. C. Factori declasanti
-traume psiho-afective, starile de incordare, starile conflictuale, starile de tensiune emotionala, oboseala fizica., excesele alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune, prezenta unor dureri viscerale.

1.3 Simpomatologie

Prezenta de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de urgenta. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
- starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului
- tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii
- dureri de cap severe
- simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui hemoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate
- simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul.
De exemplu, un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului.
- simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, "intepenirea" gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta
- simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului.
In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare (ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde.
In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza este blocata, de obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva zile.
Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni, persoana respectiva poate prezenta o modificare treptata a gandirii, comportamentului, echilibrului sau a miscarii (dementa multi-infarct).
Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare.
1.4 Clasificare

Exista doua tipuri de AVC: • AVC ischemice(infarctele cerebrale) • AVC hemoragice in care se incadreaza hemoragiile intracerebrale si cele subarahnoidiene.

AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta inaintata, instalarea comei este acuta, rapida, dar nu brutala; sunt posibile varsaturi; este posibila incontinenta sfincteriala; respiratia este normala sau modificata; este prezenta HTA, HTA sau TA normala; pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala); tegumentel devin palide, cianotice; temperatura corpului este rar modificata; aparitia edemului cerebral este progresiva; se instaleaza hemiplagia membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala drepta sau stanga; redoarea cefrei este absenta; tonusul muscular este scazut; LCR este limpede. AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie; instalarea comei este supraacuta, brutala; varsaturlie sunt frecvente; incontinenta sfincteriana este frecventa; respiratia este profund alterata; apare HTA, tahicardie; tegumentele sunt rosiatice, facies vultuos; se instaleaza hipertermia; aparitia edemului cerebral este rapida; apare paralizia membrelor, deficitul motor, uneori tatraplegie; de obicei redoarea cefei este prezenta, tonusul muscular este crescut; LCR este hemoragic Debutul este brusc(ictus apoplectic),cu cefalee intensa si stare de coma,in jurul varstei de 5O de ani,mai frecventa la barbati.Uneori exista semne premonitorii care preced cu cateva ore sau zile instalarea ictusului:cefalee,urmata de varsaturi,rareori convulsii,ameteli
1.Faza comatoasa:
Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semen - Fata este adeseori congestionata -Respiratia este zgomotoasa,datorita hipotoniei valului palatin si mucozitatilor din faringe si

laringe -Motilitatea si tonusul muscular sunt disparate
-La unii bolnavi se constata anizocorie,pupila midriatica fiind de partea hemoragiei
-Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la excitantii durerosi - Temperatura uneori creste progresiv,ajungand la 39- 40 C - Pulsul este tahicardic. - Tensiunea arteriala poate fi marita
2.Faza de hemiplegie flasca Frecvent (cca.7O%),in cateva ore sau 1-2 zile,simptomatologia se agraveaza si bolnavul decedeaza.Mai rar(cca.3O%),tabloul se amelioreaza treptat,bolnavul iese din coma si ramane cu o hemiplegie flasca cu semne piramidale patologice,hipotonie. 3.Faza de hemiplegie spastica
Dupa 1-2 luni de la debut,hemiplegia flasca se transforma treptat intr-o hemiplegie spastica cu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice

Encefalopatia hipertensiva – aceasta suferinta a creierului datorita cresterii TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta (coma) precedata de: cefalee, tulburari vizuale (cecitate), vertij, varsaturi si este insotita posibil de convulsii, deficit motor discret, LCR sanguinolent.

1.5 Tratament Tratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicale asociate cu acesta, cum ar fitensiunea arteriala crescuta si presiunea intracraniana crescuta, poate minimaliza lezarea creierului si poate imbunatati sansele de supravietuire. Inceperea unui program de reabilitare cat mai curand posibil dupa un AVC creste sansele de recuperare a unora din abilitatile care au fost pierdute. Accidentul vascular cerebral ischemic Tratamentul de urgenta in cazul unui accident vascular cerebral ischemic depinde de localizarea si de cauza formarii chegului. Se vor lua masuri pentru stabilizarea semnelor vitale, folosindu-se inclusiv medicamente.
Daca AVC este diagnosticat in primele 3 ore de la debutul simptomelor, se administreaza medicamente pentru dizolvarea chegurilor, numite activator tisular de plasminogen (t-PA), care ar putea creste sansele de supravietuire si de recuperare. Totusi, t-PA nu se poate administrata in siguranta la orice pacient. In cazul in care accidentul vascular cerebral este hemoragic, utilizarea de t-PA este periculoasa. Alegerea optiunii de a utiliza sau nu t-PA trebuie evaluata rapid in camera de garda.
Se poate administra de asemenea aspirina, singura sau in asociere cu un alt medicament antiagregant plachetar. Totusi, aspirina nu se recomanda in urmatoarele 24 ore dupa administrarea de t-PA. Se pot da si alte medicamente: pentru controlarea nivelurilor sanguine ale glucozei (glicemiei), pentru febra sau pentru convulsii. In general, tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat decat daca tensiunea sistolica este mai mare de 220 milimetri coloana de mercur (mm Hg) si cea diastolica este peste 120 mm Hg (220 cu 120).

Accidentul vascular cerebral hemoragic Tratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral hemoragic este dificil. Se fac eforturi pentru controlarea sangerarii, pentru scaderea presiunii intracraniene si pentru stabilizarea semnelor vitale, in special a tensiunii arteriale. Exista cateva medicamente care se administreaza in AVC hemoragic. In unele cazuri, se pot da medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale, scaderea tumefierii cerebrale, a nivelului glicemiei, febrei sau convulsiilor. Se monitorizeaza indeaproape semnele de crestere a presiunii intracraniene, precum nelinistea psihomotorie, confuzia, dificultatea de a efectua comenzile si durerea de cap. Alte masuri pot fi luate pentru ameliorarea eforturilor provocate de tusea excesiva, de varsaturi, de ridicarea din pat, de schimbarea pozitiei sau de eliminarea scaunelor. De regula nu se recomanda interventii chirurgicale pentru controlarea sangerarii usoare sau moderate. Totusi, daca a avut loc o sangerare in cantitate mare si daca starea generala a persoanei se inrautateste rapid, poate fi nevoie de o operatie cu scopul indepartarii sangelui care s-a acumulat in creier si a scaderii presiunii intracraniene
In cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui anevrism, se face o interventie chirurgicala pentru a se repara anevrismul. Repararea poate include:
- folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu scopul prevenirii unei noi resangerari
- embolizarea endovasculara, o procedura care consta in insertia unui mic "coil" in interiorul anevrismului care sa-l blocheze.
Decizia de efectuare sau nu a acestor interventii chirurgicale depinde de localizarea anevrismului si de starea generala a persoanei respective dupa accidentul vascular cerebral.

A)Tratament chirurgical In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident vascular cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de eveniment si starea de sanatate actuala. Chirurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celui de urgenta a unui AVC. Medicul chirurgul poate efectua:
- endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie chirurgicala care consta in indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare moderata sau severa a arterelor carotide. Aceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor accidente vasculare cerebrale
- interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din jurul creierului, sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic)
- interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig in interiorul anevrismului ca sa il blocheze. Daca aceasta interventie chirurgicala se poate face sau nu depinde de localizarea anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului (daca poate suporta aceasta procedura terapeutica)
- interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (adica malformatiile arteriovenoase) care au cauzat sangerarea in creier. O malformatie arteriovenoasa este o afectiune congenitala care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii. Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se pot fisura sau rupe.

B)Tratament medicamentos Este foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca exista simptome de accident vascular cerebral. Daca este vorba de un AVC ischemic, care este cauzat de un cheag sanguin, se poate administra un activator tisular de plasminogen (t-PA), un medicament care dizolva cheagurile. Acest medicament este recomandat cu tarie, dar este cel mai eficient daca este administrat in primele 3 ore de la debutul simptomelor. Cele doua tipuri de medicamente folosite pentru prevenirea formarii chegurilor sunt:
-antiagregantele plachetare, care impidica cele mai mici celule din sange sa formeze agregate. Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plachetar care este folosit pentru prevenirea accidentului vascular cerebral. Doua studii de amploare au aratat ca aspirina luata in primele 48 de ore de la un AVC poate reduce sansa aparitiei unui alt AVC si poate preveni decesul. Persoanele care nu pot lua aspirina sau cele care au accidente ischemice tranzitorii (AIT) sau un accident vascular cerebral fiind sub tratament cu aspirina, sunt sfatuite uneori sa ia alte medicamente antiagregante plachetare, cum ar fi clopidogrel sau ticlopidina.
- anticoagulantele, care previn producerea de proteine necesare pentru formarea normala a cheagurilor sanguine. Administrarea de anticoagulate (in principal de warfarina) este cea mai buna metoda pentru prevenirea formarii cheagurilor in inima din cauza fibrilatiei atriale, a infarctului miocardic, a afectiunilor valvulare cardiace si a insuficientei cardiace. Ele nu se dau ca tratament de urgenta in accidentul vascular cerebral. La persoanele cu boala arterelor coronare, tratamentul cu medicamente care scad colesterolul, numite statine, poate incetini dezvoltarea aterosclerozei in arterele carotide si poate, de asemenea, scadea riscul aparitiei unui AIT sau AVC

C)Tratament igieno-dietetic Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului de intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accident vascular cerebral. Este importanta efectuarea de exercitii fizice atat cat este posibil, respectarea unei diete echilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dieta speciala care sa ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste diete recomanda consumarea alimentelor cu continut scazut in grasimi (mai ales grasimi saturate) si contin mai multe cereale, fructe, legume si produse lactate sarace in grasimi. Reabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazandu-se pe starea generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea pacientului de a indeplini sarcinile. Reabilitarea incepe cu planificarea activitatii cotidiene, precum mesele, dusurile si imbracarea. Poate fi nevoie de dispozitive care sa usureze activitatea cotidiana:
- alimentarea: daca mana este slabita, se pot folosi dispozitive de agatat, din metal prin a caror manevrare cu usurinta, se pot apuca si utiliza obiectele in cazul persoanelor slabinte
- imbracarea: dispozitive denumite "reachers" pot ajuta la punerea sosetelor sau a ciorapilor daca mana sau bratul este slabit
- mersul, plimbarea: pot fi folosite carje pentru a se preveni caderile.

Capitolul III

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu accident vascular cerebral

3.1 Rolul propriu

Masuri de urgenta :
-Inlaturarea imbracamintei incomode
-Scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii, la nevoie,oxigenoterapie
-Asezarea in pozitie decubit lateral,de partea sanatoasa sau decubit dorsal
-Monitorizarea respiratiei,TA,pulsului,culorii tegumentelor si mucoaselor,colesterolului, temperaturii corporale
-Supravegherea diurezei si scaunului. Identificarea factorilor de risc

-Aport hidro-alimentar corespunzator :
-Regim hipolipidic,alimentatie pasiva si hidratare per os sau prin sonda endo-nazala(la nevoie),
-Efectuarea bilantului ingesta-excreta :limitarea ingerarii in exces a lichidelor,supravegherea eliminarii,
-Prevenirea edemelor. Pentru deficitul motor :
-Schimbarea pozitiei cu sustinerea necesara,
-Mobilizare prin exercitii pasive apoi miscari active ;masaj al regiunilor expuse, asigurarea pozitiei fiziologice sustinerea segmentelor afectate cu suluri,perne,etc.,
-Prevenirea escarelor,
-Plasarea alimentelor,apei pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa.
-Pentru deficitul senzitiv
-Daca exista deficit vizual compensarea lui(apropiere,ochelari),
-Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul,apa fierbinte sau alte surse de traumatism,
-Educarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin atingere,
-Educarea pacientului sa verifice isual pozitia partilor corpului, Pentru deficitul de comunicare
-Incurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea,
-Asistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului
-Asistenta medicala va vorbi clar,folosind cuvinte simple,
-Asistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce aminte. Pentru deficitul intelectual
-I se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare,
-Se impart activitatile pe pasi/trepte,
-Pacientul va fi protejat,
-Anturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient,
-Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula,de a gandi abstract. Pentru deficitul emotional :
-Asistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii,
-Asistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea,
-Asistenta medicala va reduce factorii de stres,
-Asistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul, Pentru mentinerea igienei :
-Asigurarea igienei personale(toaleta partiala la pat),
-Asigurarea lenjeriei curate(de pat si de corp) de cate ori este necesar,
-Linistirea,calmarea pacientului si a familiei ;explicarea necesitatii colaborarii cu echipa medicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului(fizioterapie,kineziterapie).

3.2 Rolul delegat

Recoltari sanguine(HLG,VSH,timp de protrombina,ionograma.R.A., Fibrinogen). Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice :P.L examen fund de ochi, E.E.G., tomografie computerizata. Administrarea sedativelor la cei cu agitatie psihomotorie, Administrarea i.v.de furosemid la valori foarte mari ale TA Tratamentul in H.C. :
-administrare de hemostatice si combaterea edemului cerebral, -tratament chirurgical-hematoame,
-combaterea cefaleei :algocalmin,tramadol, -combaterea varsaturilor :metoclopramid.
Montarea p.i.v.cu Ringer lactat(nu glucoza-mai ales la glicemii peste 12O-15Omg%.) Administrarea de electroliti(conform ionogramei si R.A.)
Reducerea edemului cerebral : Manitol 2O%(O,5-1 g/kgc/zi,in p.i.v.), Cortizonice :Dexametazon-1-4 fiole/zi.
Administrarea antibioticelor la instalarea febrei,
Recuperare prin terapie si reabilitare :fizioterapie,terapie ocupationala,terapie corectoare a modului de a vorbi.

3.3 Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei

EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului.

Scop:diagnostic.
Pregatirea pacientului:
Psihica:- se inlatura factorii emotionali; - se lamureste asupra inofensivitatii tehnicii(nu e dureros,dureaza aproximativ o ora);

- se asigura odihna necesara si linistea(inclusiv in timpul examinarii).
Fizica:- cu 3 zile inainte se intrerupe medicatia; - pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap,

- parul sa fie spalat proaspat sau se degreseaza cu un amestec de alcool-eter-acetona,

-in timpul tehinicii va sta cu ochii inchisi,nemiscat,pentru evitarea inregistrarii biocurentilor din timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a E.E.G. - copiii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea, - parul capului trebuie sa fie curat,fara uleiuri,creme,fixativ.
Efectuarea tehnicii: - se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului,care culege,filtreaza,amplifica si inregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale, se aplica pasta de contact, se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de cauciuc, se evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor. Inregistrarea se face cu o viteza de 15 cm./min. -se pot inregistra in paralel si T.A.,pulsul,respiratia si fonocardiografia,
-se pot face inregistrari si in hiperpnee voluntara(2O-25 respiratii/min.)-3 min.,in timpul somnului,cu ajutorul stimularii luminoase(stroboscop-2O-3O stimuli/min.)sau dupa activare medicamentoasa.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica: - se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat, - este asezat intr-o pozitie confortabila.
Reorganizarea locului de munca:
-curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina.

Capitolul IV
Studiu de caz

CAZ:ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

4.1 Culegerea datelor

DATE STABILE
Nume: P
Prenume: N
Varsta: 73 ani
Sex: femin
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: vaduva
Ocupatie: pensionara
Domiciliul:Brasov
Deficite senzoriale:Nu prezinta
Alergii:Nu
Grup sanguin:A II
Inaltime:1.60cm

DATE VARIABILE
T.A:150/100 mm Hg
Puls:74 batai/min
Respiratie:18 respiratii/min
Temperatura:39 °C

ANTECEDENTE PERSONALE
FIZIOLOGICE:
-menarha-la 13 ani;
-menopauza –la 54 ani;
-sarcini:2;nasteri :1 ; avort spontan 1
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: Pacienta P. V. , in varsta de 74 ani ,se interneaza in data de 6.08.2012 pentru paralizie faciala stanga de tip central ,deficit motor al memebrelor stangi, tulburari de vorbire, si stare confuzionala.
Pacienta de o saptamana prezinta deficit motor la nivelul membrului inferior stang, apoi treptat prezinta deficit membrului superior stang, acesta din urma instalandu-se brusc.
In camera de garda pacienta este putin confuza Bolnava ne pvesteste ca nu se poate alimenta singura de aproximativ doua zile ceea ce a speriat-o si a determinat-o sa se interneze.
Fiind singura acasa pacienta la un moment dat nu se mai putea misca si se sprijinea de obiecte din jur, membrul inferior stang nu il putea mobiliza.

4.2 EXAMENE DE LABORATOR
| |MOD DE RECOLTARE |VALORI |VALORI |
| | |NORMALE |REALE |
| Leucocite | p.v.-2ml sange/EDTA |4000-8000/mm |7800/ mm |
| |vacutainer cu capac mov | | |
| Hemoglobina | p.v.-2ml sange/EDTA |12-15 g% |14 g % |
| |vacutaner cu capac mov | | |
| Hematocrit | P.v.-2 ml sange/EDTA |40-45% |42 % |
| |Vacutainer cu capac mov | | |
| trombocite | P,v.-2ml sange/EDTA |150.000-400.000/mm |240.000/mm |
| |Vacutainer cu capac mov | | |
| VSH | 0,4 citrat de Na 3,8/ |5-10mm/1h |6 ml / 1h |
| |Steril +1,6 ml sange,Fara staza venoasa | | |
| |Vacutainer cu capac negru | | |
| Colesterol | 5ml sange simplu Nehemolizat |140-220 mg% |202 mg % |
| |Vacutainer cu capac rosu sau portocaliu | | |
| T.G.O. | p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat |5-17u.i. |28u.i. |
| |vacutainer cu capac rosu sau portocaliu | | |
| T.G.P. | p.v.-5 ml sange simplu nahemolizat |4-13u.i. |20u.i. |
| |vacutainer cu capac rosu sau portocaliu | | |
| Uree | p.v.-2 ml sange simplu nehemolizat |20-40mg% |36% |
| |vacutainer cu capac rosu sau portocaliu | | |
| Trigliceride | p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat |50 mg% |50 mg % |
| |vacutainer cu capac rosu sau portocaliu | | |
| Fibrinogen | p.v. 4,5 mg sange +0.5 ml citrate de sodiu |200-400 mg % |220 mg % |
| |vacutainer cu capac bleu | | |
| Cretinina |- 10 ml din prima urina |-b=1-1,5gr% |0,57 gr % |
| | |-f=0,5 gr% | |
| Glicemie | Punctie capilara –glucotest |80- 120 mg % |124 mg% |
| |Punctie capilara -2 ml sange / florura de | | |
| |Na- 4mg | | |
| | | | |

4.4 GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA
| | | | | |
|NEVOIA |MANIFESTARI DE DEPENDENTA |SURSE DE |PROBLEMA DE DEPENDENTA |GRADUL DE DEPANDENTA |
|FUNDAMENTALA | |DIFICULTATE | | |
|1.Nevoia de a respira si a |Mucoasa respiratorie roz, |Tulburare de ritm generate de| |Independenta |
|avea o buna circulatie |umeda. |impulsuri ectopice atriale | | |
| |Tegumente calde. |foarte rapide 400-500/min | | |
| | | |- | |
|2.Nevoia de a bea si a |Prezinta senzatie de foame|Dezechilibru neurologic: |Alimentatie inadecvata |Dependenta |
|manca |si sete. | | | |
|3.Nevoia de a elimina |Urini normocrome Miros |Afectiune neurologica | |Independenta |
| |specific | |- | |
|4.A se misca si a avea o |Decubit dorsal cu o perna |Alterarea centrilor nervosi |Alterarea mobilitatii |Dependenta |
|buna postura |subtire | |fizice | |
|5.A dormi si a se odihni |Timp liber, relaxare.. |Hemiplegie, edem cerebral | |Independenta |
| | | |- | |
|6.A se imbraca si dezbraca |Vesminte adecvate |Diminuarea motricitatii | |Independenta |
| |climatului. |membrelor superioare: | | |
| | | |- | |
|7.A mentine temperatura |Stare afebrila | | |Independenta |
|corpului in limite normale | | | | |
| | |- |- | |
|8.A fi curat ingrijit si a |Mucoasa bucala umeda si |Paralizia hemicorpului | |Independenta |
|proteja tegumentele si |roz, gingii aderente |stang | | |
|mucoasele |dintilor. |Incontinenta urinara | | |
| | | |- | |
|9.A evita pericolele |Temperatura ambianta inre | | |Independenta |
| |18,3-25 C |- |- | |
|10.A comunica |Nu prezinta turburari de | |Comunicare |Dependenta |
| |limbaj | |ineficace | |
| | |- | | |
|11.A actiona conform |Posibilitatea de a actiona| | |Independenta |
|propriilor convingeri si |conform propriilor dorinte| | | |
|valori |sau credinte |- |- | |
|12.A fi preocupat in |Dorinta de a se |Lipsa de control a |- |Independenta |
|vederea realizarii |insanatosi. |fincterului urinar | | |
|13.A se recreea |Divertisment , amuzament |- |- |Independenta |
|14.A invata cum sa-si |Modificarea |Lipsa de cunostinte | | |
|pastreze sanatatea |comportamentului fata de | |- |Independenta |
| |sanatate | | | |

4.3. PLAN DE INGRIJIRE

|DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE |OBIECTIVE | |EVALUARE |
| | |INTERVENTII | |
| | |ROL PROPRIU |ROL DELEGAT | |
|Comunicare |Bolnava sa comunice |-Asistenta medicala |Asistenta medicala |- bolnava se face inteleasa |
|ineficace din cauza |cu echipa de ingrijire |evalueaza |administreaza |non-verbal si foarte greu |
|dificultatii de a |si cu familia pentru |capacitatea bolnavei |medicatia |verbal |
|vorbii, manifestatata |a-si exprima nevoile |de a vorbi, citi si |recomndata de medic |- bolnava se simte mai putin|
|prin afazie , surditate |esentiale. |scrie, |Asistenta medicala va |frustata, si- a recaptat |
|si tulburari confuzionale.| |-Asistenta medicala |pregati bolnava pentru|increderea |
| | |vorbeste lent cu |diverse examinari | |
| | |pacienta |radiologice , de | |
| | |- Asistenta medicala |laborator ,CT | |
| | |familiarizeaza | | |
| | |pacienta cu mediul sau| | |
| | |ambiant, si asigura un| | |
| | |mediu de securitate | | |
|Alterarea mobilitatii |Pacienta : |-Asistenta medicala |- Asistenta medicala |6.08.2012 |
|fizice legata de deficitul|- sa efectueze miscari |aseaza |va |A inceput sa miste membrul |
|motor manifestata prin: - |active cu |membrele pacientei in |mobiliza pasiv |stang nferior. |
|incapacitatea de |membrulinferior si |pozitie |pacienta |7.08.2012 |
|miscare(hemicorp stang); |superior stang; |functionala. |numai la indicatia |Deficitul motor ameliorat |
|- lipsa coordonarii |- sa se deplaseze cativa|- Asistenta |medicului si daca |semnificativ la nivelul |
|miscarilor; |pasi cu ajutor in termen|mobilizeaza pasiv |starea |membrul superior stang; |
|- diminuarea fortei de |de aprox 7-8 zile apoi |pacienta de “ n” ori |acesteia ii permite |pacienta se ridica in |
|miscare |pana la toaleta in |pe zi | |pozitie semisezand. |
| |decurs de aprox 10 zile.|- Asistenta | |8.08.2012 |
| | |incurajeaza pacienta | |Pacienta (ajutata) se |
| | |sa se mobilizeze la | |deplaseaza la toaleta. |
| | |pat | | |
| | |- Asistenta invata | | |
| | |pacienta cum sa se | | |
| | |aseze la marginea | | |
| | |patului. | | |
| | |- Asistenta va schimba| | |
| | |zilnic | | |
| | |lenjeria de corp si de| | |
| | |pat a pacientei | | |
| | |- Asistenta invata | | |
| | |pacienta care este | | |
| | |pozitia adecvata si | | |
| | |cum sa efectueze | | |
| | |exercitiile musculare | | |
| | |active | | |
| | |- Asistenta invata | | |
| | |pacienta cum sa | | |
| | |tuseasca si sa | | |
| | |indeparteze secretiile| | |
| | |- Asistenta suplineste| | |
| | |pacienta in | | |
| | |satisfacerea nevoilor | | |
| | |sale , o | | |
| | |serveste la pat cu | | |
| | |cele necesare. | | |
|Dificultate in a se |Pacienta sa |Asistenta medicala |- Asistenta medicala |6.08.2012 |
|alimenta din cauza |primeasca alimente |evalueaza |va |Pacienta a fot alimentata |
|afectiunii neurologice |care sa corespunda |capacitatea de |alimenta bonava prin |pasiv. |
|manifestata prin tulburari|din punct de vedere |deglutitie inainte de |perfuzii in functie de|8.08.2012 |
|de |calitativ si cantitati |a incepe alimentatia |prescriptii medicale |Pacienta este alimentata |
|masticatie si deglutitie | |peros |- Asistenta medicala |acti la pat in decubit |
| | |- Asistenta medicala |va da |lateral stang. |
| | |ridica capul |bolnavului un surplus |9.08.2012 |
| | |pacientei si asigura |bogat in calorii, |Pacienta incearca in |
| | |rotatia de partea |proteine |permanenta sa execute |
| | |sanatoasa in timp ce |si vitamine , la |miscari cu mana si piciorul |
| | |acesta incearca sa |indicatia |stang,. |
| | |inghita fractionat cu |medicului | |
| | |lingurita | | |
| | |numai lichide. | | |
| | |- Asistenta medicala | | |
| | |stabileste | | |
| | |timpul necesar pentru | | |
| | |mese. | | |
| | |- Asistenta medicala | | |
| | |va masura cu atentie | | |
| | |lichidele ingerate si | | |
| | |cele eliminate | | |
| | |- Asistenta medicala | | |
| | |observa | | |
| | |aparitia edemului | | |
| | |periferic | | |
| | |- Asistenta medicala | | |
| | |stabileste | | |
| | |cantitatile de lichide| | |
| | |pe 24h | | |
|Incontinenta urinara |Pacienta: |-Asistenta medicala ii|-Asistenta medicala |7.08.2012 |
|legata de perturbarea |- sa prezinte diminuarea|Ii explica pacientei |efectueaza sondajul |Pacienta suporta sonda. |
|sfincteriana(lipsa |episoadelor de |care este cauza |medical la indicatia |8.08.2012 |
|controlului nervos) |incontinent; |incontinentei si ca |medicului in conditii |Dupa scoaterea sondei |
|manifestata prin emisie |- sa redobandeasca |este o situatie |de asepsie atat a |episoadele de incontinent |
|involuntara de urina. |partial continenta |remediabila |pacientei si |sunt mai rare. |
| |urinara in decurs de |-Asistenta medicala |instrumentelor cat si |Pacienta respecta programul|
| |7-10 zile. |urmareste diureza |a mainilor asistentei |stabilit |
| | |zilnica |medicale. | |
|Perturbarea stimei de sine|Pacienta sa-si accepte |Explic pacientei ca | |9.08.2012 |
|din cauza hemiplegiei |modificarea imaginii |foarte mult conteaza | |Avand in vedere evolutia |
|manifestata prin |corporale tranzitorie. |vointa ei de a se face| |favorabila, pacienta este |
|neliniste, agitatie, | |bine, pentru a depasi | |mai linistita, optimista, |
|anxietate. | |aceasta faza grea. | |increzatoare, incearca sa se|
| | | | |adapteze la noua situatie |
|Alterarea circulatiei |Pacienta sa prezinte |Asistenta medicala |-masurarea TA, P, R, T|6.08.2012 |
| |functii vitale in limite|tine pacienta sub |si notarea in foaia de|TA=200/100mmHg |
| |fiziologice in termen de|observatie |temperatura |AV=105/min |
| |aproxim ativ 3-4 zile. | |-recolteaz a sange |7.08.2012 |
| | | |pentru VSH, HLG, |TA=170/100mmHg |
| | | |proteine, glucide, |AV=80/min |
| | | |urobilogen, |8.08.2012 |
| | | |bilirubina, |TA=150/70mmHg |
| | | |cholesterol, |AV=76/min |
| | | |triglyceride, | |
| | | |fibrinogen, timp | |
| | | |HOWEL. | |
| | | |-administreaza | |
| | | |medicatia prescrisa | |
|Perturbarea somnului din |Pacienta sa beneficieze |Discut cu pacienta |Aplic tehnici de |9.08.2012 |
|cauza disconfortului |de confort fizic si |cauzele |ingrijire curenta |Pacienta nu mai prezinta |
|manifestat prin stare |psihic pe durata |disconfortului. |necesare obtinerii |discomfort fizic si psihic,,|
|neplacuta fizica si |spitalizarii | |starii de satisfactie.|prezinta buna dispozitie. |
|psihica | | |Observ si notez | |
| | | |schimbarile. | |

EPICRIZA

Pacienta P.V. in varsta de74 de ani , se interneaza pe sectia de neurologie a spitalului militar Brasov.
Pacienta ne povesteste ca in urma cu aproximativ 7 zile , a observat ca devine mai neputincioasa iar deficitul motor se agraveaza fapt ce a determinat-o sa vina la spital.
Pacienta se misca foarte incet si nu merge decat sprijinindu-se de cineva.
Din cauza aceasta a devenit dezintereseata fata de masurile stricte de igiena.
Ea nu se poate spala singura , nu se poate imbraca, dezbraca si nu se poate alimenta. Am masat extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice am efectuat miscari ale segmentelor paralizate in ambele sensurisi evitam manevrele energice sau brutale pentru a nu provoca intinderi si rupturi ale muschilor , ligamentelor, fracturi am mentinut supletea articulara si evitam pozitiile antalgice Am vorbit pe un ton calm si am manifestat intelegere si rabdare cu pacienta asigurandu-i intimitate pentru toaleta Am incurajat-o si felicitat-o pentru ceea ce a indeplinit Am evaluat capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros. Am ajutat pacienta sa ridica capul si am ajutat-o sa se roteasca de partea sanatoasa in timp ce acesta incearca sa inghita fractionat cu lingurita numai lichide.
Urmeaza tratament fizical ( masaj,US,CDD) si KT insistandu-se pe antrenarea activitatilor de autoingrijire,a echilibrului si coordonarii in mers. Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari:
-regim hiposodat;
- tratament medicamentos cu: Nootropyl 1.2g.1 + 1 + 0,Sermion 30mg.1+ 0 + 0.
-continua KT la domiciliu
-revine la control peste 3 luni

CONCLUZII

Sanatatea, acest echilibru de bunastare bio-psiho-sociala, poate fi oricind conturbata de anumiti factori negative,care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de personalul medical cu promtitudine si competenta.
Accidentul vascular cerebral constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste 30% din cauzele de deces.
Avind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti cu sechele neurologice importante, partial sau total dependenti, la fel de importanta ca si profilaxia primara este si cea secundara, ce conta in tratamentul corect dupa producerea accidentului vascular cerebral, prevenirea recidivelor, tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti. .
Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral, indiferent de optiunea terapeutica,se face din puct de vedere:
- neurologic;
- medical, in special cardiologic;
- radiologic,imagistic,neuro-fiziologic.
In urma cazurilor studiate, apreciem ca: accidentul vascular cerebral reprezinta un capitol important si permanent in pregatirea asistentei medicale, iar prin implicatiile si dificultatie diagnosticului si tratamentului o grava problema de sanatate.

BIBLIOGRAFIA

1. Constantin Popa-„Neurologie”,Editura National 1997
2. Emil Campeanu,Mircea Serban,Eugenia Dumitru-„Neurologie Clinica”,volumul II, Editura Dacia Cluj-Napoca 1980
3. Lacramioara Perju-Dumbrava –„Strategii Terapeutice Moderne In AVC”,Editura Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”,Cluj-Napoca 1998
4. Liliana Rogozea,Tatiana Oglinda-„Ingrijirea pacientilor II”,Editura Romprint,Brasov ,2004
5. Liliana Rogozea,Tatiana Oglinda-„Tehnici si manopere pentru asistentii medicali”,Editura Romprint,Brasov ,2005.
6. Liliana Rogozea si colaboratori-„Tehnica ingrijirii omului sanatos si bolnav”,Editura Romprint,Brasov, 2002
7. Lucretia Titirca-„Ghid de Nursing”,Editura „Viata Medicala Romaneasca” 1995
8. Lucretia Titirca-„Urgente medico-chirurgicale”,Editura Medicala”,Bucuresti, 1996
9. Neurologie - Ghid Practc – Chiru Florian; Ed. Cison 1998
10. Ingrijirea omului bolnav si sanatos – Chiru Florian;Letitia Moraru , Chiru Gabriela; Ed. Cison 2001
11. Urgentele Medicale, vol. 1- Chiru Florian, Sorin Simion, Crin Marcian., Elena Iancu
12. Biologia –anatomia si fiziologia omului – prog. Univ. Dr. I. Teodorescu Exarcu, Editura didactica si pedagocica R- A, Bucuresti 1995
13. Manual de medicina interna pentru cadre didactice, Corneliu borundel
14.www.google.com…...

Similar Documents

Free Essay

Critically Evaluate the Training of Mo Farah and Explain the Physiological Changes That Will Occur. (20)

...first 3 minutes of activity, and will continue to thereafter. However after the three minute mark, we start to burn energy from stored fats in the body. The lactic acid system is mainly reliant on carbohydrates and sugars whereas the aerobic system is mainly reliant on carbohydrates and fats in the later stages of the activity. Physiological Changes that will occur in Mo Farah is the hypertrophy of their cardio vascular, respiratory and vascular system. As aerobic capacity is how well the systems work together, all three systems need to be sufficient enough to work together. In the respiratory system there is a greater efficacy of breathing, a higher maximal breathing rate and is less susceptible to fatigue. In the Cardio Vascular System, physiological changes that will occur will include a higher end diastolic volume, a higher stroke volume and a higher force of contraction. As a result of this high training, athletes can develop bradycardia (a heart rate of lower than 60bpm) Changes that occur in the vascular system will include in a more efficient and effective vascular shunt mechanism, in order to re-distribute blood effectively. This will result in clearer arteries in the body and plod will flow more efficiently. Also venous return will be greater and more efficient due to increased use and speed....

Words: 653 - Pages: 3

Free Essay

Using Information Technology to Improve Patient Safety and Quality of Nursing Care

...Intravenous access is a problem in the facility I work. The nurses and doctors spend lots of time trying to start lines on patient who have compromise vascular system. The, nurses and doctors identified the problems concerning intravenous access, and did research, and they found other hospitals were using Intraosseous Infusion System and introduce this procedure to the CEO. Policy analysts use different methods to assess a problem and determine alternatives ways to resolve it (Mason, J.D., Leavitt, K. J., Chaffee, M. W. pg. 5). A policy was adopted from other hospitals, formulated, implemented. Evaluation of the policy is now in effect as of march two-thousand and thirteen. Policy analysts are individuals who with professional training and experience, analyze problems and weigh potential solutions (Mason, J.D., Leavitt, K. J., Chaffee, M. W. pg. 5). All staff was educated through the nurse educators on the intraosseous vascular access. Intraosseous vascular access is safe, costs effective and for patients in the hospital setting. Using the EZ- Intraosseous Infusion System is a complete solution for immediate vascular access — whether you’re facing difficult vascular access challenges or need immediate intraosseous access for critical situations and life-threatening emergencies. The procedure is followed by all physicians/AHPs, registered nurses, and support staff that has met established competency criteria to perform these procedures when using an intraosseous ......

Words: 349 - Pages: 2

Free Essay

Biology

...life * sustainable agriculture: an approach to agricultural production that integrates economics, the environment, and society in meeting the nutritional needs of the world - Plants as a Source of Fibres and Building Materials * textile: a fabric, flexible material, or related product made from natural or synthetic fibres, threads or yarns * timber: trees in their natural state or wood that has been prepared for use as a building material - Plants as a Source of Biochemicals * medicinal uses - Plants as a Source of Fuel biofuels a fuel that is produced from renewable biological sources - Plants and Erosion Control - Plants, Recreational and Ecotourism 13.2 - The Vascular Plant Body - Plant Classification : Vascular vs. Non Vascular - Vascular Plant Systems : Shoot System (above ground): the stems and leaves of a plant; stems: bear structural support and, in some cases perform photosynthesis leaves: specialized for photosynthesis Root System (below ground): the roots of a plant roots: anchors the plant and absorbs the water and mineral nutrients the plant needs - Anatomy of Plant Cell: *chloroplast*vacuole*cell wall - Plant Cells 1. Parenchyma (mature=alive): - spherical shape - cell walls flatten when packed together - felxible thin walled - wide range function - storage, photosynthesis, gas exchange, protection, tissue repair/replacement - leaves/stems: contain many chloroplasts to make glucose -......

Words: 1218 - Pages: 5

Premium Essay

Frog Cardio Vascular

...The function of the heart is simply to act as a pump that provides pressure to move blood to its ultimate destination – the tissues. Cardiac muscle differs from skeletal muscle both morphologically and functionally. Probably the most striking and fascinating feature of its contractility is its automaticity, that is its ability to initiate its own rhythmic contractions without requiring external stimulation. This automaticity is believed to be due to ‘leaky’ cell membranes, in which the calcium ions slowly leak into the cells. This leaking causes a slow depolarization to threshold, thus firing an action potential and initiating contractions of cardiac muscle. The cells that are most ‘leaky’ to calcium and that depolarize fastest control the rate of contraction of all other cardiac cells, thus they act as pacemakers for the rest of the heart. In the mammalian heart, the pacemaker is the sinoatrial (SA) node, a group of specialized cells near the junction of the vena cava and the right atrium. In the frog heart, the pacemaker is the sinus venosus, an enlarged region between the vena cava and the right atrium. (The mammalian SA node is believed to be an evolutionary remnant of the sinus venosus). Each region of the heart has its intrinsic rate of beating: for example SA node 72 beats/min; atrium 60 beats/mind; ventricle 25 beats/min. Only when the faster pacemaker region is blocked is it possible to observe the intrinsic rate of the slower regions. In this series......

Words: 386 - Pages: 2

Premium Essay

Dementia

...by several diseases or ill conditions. Symptoms can include fluctuations in character, mood, and behavior. Some cases of dementia are treated and even cured because the source itself is correctable. Instances of this include dementia formed by substance abuse (illegal drugs and excessive use of alcohol), blends of prescription medications, and hormone or vitamin disproportions (ex. lack of potassium, iron, B vitamins). An individual may appear to have dementia yet it may be a severe hopelessness that is initiating the symptoms. This is known as pseudo-dementia, or “false-dementia”, and is exceedingly improvable. “True” dementia, however, cannot be cured. Alzheimer's disease is around 60 to 80 percent of circumstances of dementia. Vascular dementia, which follows after a stroke (or major heart attack that affects the brain functions), is the second most common dementia type. Alzheimer's is not a standard part of getting older, while the greatest known risk factor is increasing of age, and the majority of people with Alzheimer's are 65 and older. Alzheimer's is not only an ailment of old age. Up to five percent of individuals with the ailment, have premature onset Alzheimer's (also known as younger-onset), which often manifests when a person is in their early 40s to early 50s. Alzheimer's is an advanced disease, where dementia symptoms progressively get worse over the amount of time. Memory loss is minor in the premature stages, with late-stage Alzheimer's,......

Words: 1323 - Pages: 6

Premium Essay

Plants

...bryophytes, ferns and fern allies. As of 2008, approximately 400,000 plant species have been described,[2] of which roughly ninety percent are flowering plants. Vascular plants have lignified tissue and specialized structures termed xylem and phloem, which transport water, minerals, and nutrients upward from the roots and return sugars and other photosynthetic products. Vascular plants include ferns, club mosses, flowering plants, conifers and other gymnosperms. A scientific name for this vascular group is Tracheophyta.[3] The major divisions of Plantae are: Anthocerotophyta (hornworts: nonvascular plants with one chloroplast per thallus cell) Bryophyta (mosses: nonvascular plants with wiry stems that reproduce by spores) Cycadophyta (cycads: nonflowering vascular plants with large pinnately compound leaves) Ginkgophyta (gymnosperm with one extant tree species, Ginkgo biloba) Gnetophyta (woody plants having some angiosperm and some gymnosperm features) Lycopodiophyta (vascular fern allies without seeds or flowers, having single microphyll leaf veins) Magnoliophyta (flowering plants that have vascular systems and are seed producing) Marchantiophyta (liverworts: nonvascular plants with one-celled rhizoids) Pinophyta (gymnosperm conifers that have vascular systems and cones, but no flowers) Pteridophyta (ferns: vascular plants lacking flowers and seeds, reproducing by spores) Several groups of algae are under debate as to whether they should be included in......

Words: 1295 - Pages: 6

Free Essay

Chapter 36 Plant Form Notes

...Chapter 36: Plant Form Plant Body Organization * A vascular plant consists of * Root system * Anchors the plant * Used to absorb water and ions * Shoot system * Consists of supporting stems, photosynthetic leaves, and reproductive flowers * Repetitive units consist of internode, node, leaf, and axillary bud * 3 basic tissue types * Dermal – outer protective cover * Ground – function in storage, photosynthesis, and secretion * Vascular – conducts fluids and dissolved substances * Tissues consist of one or more cell types * Tissue systems – each of these tissue types extends through root and shoot systems Meristems * Clumps of small cells with dense cytoplasm and large nuclei * Act as stem cells do in animals * One cell divides producing a differentiating cell and another that remains meristematic * Plant biologists use term meristem cell rather than stem cell to avoid confusion * Extension of shoot and root produced by apical meristems * Lateral meristems produce an increase in shoot and root diameter Apical meristem * Located at tips of stems and roots * Give rise to primary tissues which are collectively called the primary plant body * Apical meristems composed of delicate cells that need protection * Root cap protects root apical meristem * Leaf primordia protect shoot apical meristem * Apical meristem gives rise to...

Words: 1760 - Pages: 8

Free Essay

Liverworts, Mosses, Hornworts, and Seedless Vascular Plants Lab

...Exercise 28 1. Rhizoids serve to anchor the plant to the substrate and absorb water and minerals. Also, the rhizoid attaches the gametophyte to the substratum and facilitates the absorption of minerals and water. Anchorage + absorption. Rhizoids are nonphotosynthetic and anchor the protonema to the substratum. 2. Each pore leads into an air chamber containing columns of photosynthetic cells and facilitates in gas exchange. Unlike the stomata of vascular plants which close in dry weather, the air pores of liverworts remain open all the time. 3. Antheridia need to disperse sperm and are upright with pores on top of the antheridial disk; archegonia are protected under the surface of the archegonial disk. 4. a. The sporophyte is formed and is attached to the mother gametophyte by a foot through which the nutrients are passed between the sporophyte and the gametophyte. Anchors sporophyte to archegoniophore. Nutrient transfer from gametophyte to sporophyte b. Spores are haploid. c. The spores are helped on their journey by four strap-like structures called elaters that catch the wind. The elaters coil and uncoil in response to changes in humidity. When the air is dry they extend outward and create wind resistance so that the spores float. When the air is humid the elaters coil around the spore so that buoyancy decreases and the spore drops--with luck onto moist soil where it can germinate. 5. a. The leaves are delicate, thin and flat and only one cell thick except......

Words: 1483 - Pages: 6

Free Essay

Land and Plant Evolution

...of bryophytes descending from the green algae. This is believed to have happened about 409-354 million years ago. They lack lignified vascular tissue and therefore cannot grow to be very tall. Therefore it is believed that the bryophytes were very small and low to the ground. They also needed water to survive and were found most commonly in wet habitats. With the emergence of these basic plants, they were then able to provide more of a food source for early amphibians which evolved shortly after. Amphibians and insects evolved close in the same time-frame, along with early vascular land plants. The first vascular plants fossils appeared about 425 million years ago in rocks from middle Silurian. These plants had a few features that made them able to adapt well to life on land. First, the vascular systems abled them to transport water, nutrients and sugars much more efficiently. Also, they were able to synthesize lignin which made their cell walls very supportive. Therefore, these features abled them to grow larger and away from moist habitats. They include ferns, club mosses, horsetails, etc, and have true roots, stems, and leaves! One phylum of seedless vacular plants, progymnosperms, is believed to be what gymnsosperms evolved from about 380 million years ago. These are vascular plants with seeds. Gymnosperms were/are vascular with naked seeds. Many were (and are) large and tall trees, such as the conifers. The earliest had slender stems, sometimes......

Words: 848 - Pages: 4

Free Essay

Hypokalemia Interventions

...more than 20 mEqs/hr 2) Oral KCl Other nursing interventions 1) Monitor manifestations 2) Assess for complications 1. Assess for and report signs and symptoms of third-spacing: A. ascites B. dyspnea and diminished or absent breath sounds C. evidence of vascular depletion (e.g. postural hypotension; weak, rapid pulse; decreased urine output) D. chest x-ray results showing pleural effusion. 2. Monitor serum albumin levels. Report below-normal levels (low serum albumin levels result in fluid shifting out of vascular space because albumin normally maintains plasma colloid osmotic pressure). 3. Implement measures to prevent further third-spacing and/or promote mobilization of fluid back into vascular space: A. encourage client to rest periodically in a recumbent position if tolerated (lying flat promotes venous return and results in lower venous hydrostatic pressure with subsequent reshifting of fluid back into vascular space) B. administer albumin infusions if ordered to increase colloid osmotic pressure C. perform actions to decrease pancreatic stimulation (see Diagnosis 4, action d.5) in order to decrease inflammation and activation of vasoactive plasma peptides and subsequently decrease vascular permeability. 4. Consult physician if signs and symptoms of third-spacing persist or worsen....

Words: 258 - Pages: 2

Free Essay

Case Study

...Case Study: Treating a Patient with Vascular Dementia Grand Canyon University Case Study: Treating a Patient with Vascular Dementia Vascular dementia is one of the most common causes of dementia, Alzheimer being the most common. Vascular dementia causes around 10% of cases while Alzheimer causes around an estimate of 60% to 80% of cases. NHS Choice (2015) defines dementia as “a loss of mental ability (cognitive impairment) associated with gradual death of brain cells” (para. 2). Vascular dementia occurs when the blood flow to the brain is reduced and usually happens from strokes, it also can be caused by a variety of diseases and damages that affects the brain. One of the most common type of vascular dementia is the Multi-infarct dementia which is caused by minor strokes or (which sometimes are called “mini strokes” or silent strokes”) that at times could go unnoticed. Unlike Alzheimer's disease, there are no licensed treatments for vascular dementia (O’Brien and Thomas, 2015) Multi-infarct dementia is more common in older men than women around the ages of 60 to 75 years old. Vascular dementia is really rare in anyone younger than 65. Global, 48.5 million people have dementia, about 70% of that is Alzheimer’s and around 10% are vascular dementia, there are 7.7 million new cases every year. This case study looks further into Vascular Dementia and the people who have them and shows how a great care system and collaboration can help the patient. A case study will be......

Words: 1571 - Pages: 7

Free Essay

Research

...Bourguignon, C., Sarembock, I.J., Turner, M. (2006, May/June). Predictors of vascular complications post diagnostic cardiac catheterization and percutaneous coronary interventions. Dimension of Critical Care Nursing, 25(3), 137-142. Retrieved from http://journals.lww.com | * Research question | * How does unexplained chest pain affect the everyday life from a patients’ perspective and how can this help fill in the gaps of nursing knowledge and improve nursing practice (Jerlock, Gaston-Johansson, Danielson, 2005). * | * “What was the incidence of vascular complications post CC and PCI at the University of Virginia Heart and Vascular Center during the years 2001 through 2003? What patient demographic, comorbid, and procedural variables are statistically predictive for vascular access complications” (Dumont, Keeling, Bourguignon, Sarembock, Turner, 2006, p.137)? * | * Problem | * “Living with unexplained chest pain” (Jerlock et al., 2005, p.956). * | * Identifying risk factors or predictors of vascular complications after diagnostic cardiac catheterization and percutaneous coronary interventions (Dumont et al, 2006). * | * Purpose | * Describe patients’ experience of unexplained chest pain and describe how the pain affects their everyday life (Jerlock et al., 2005). | * “The purpose of the current study was to provide baseline data on the number and type of vascular complications post CC and PCI experienced at this institution and......

Words: 1374 - Pages: 6

Premium Essay

Vascular Dementia

...Diana Schmidt Vascular Dementia Some symptoms may be similar to those of other types of dementia and usually reflect increasing difficulty to perform everyday activities like eating, dressing, or shopping. The most common type of vascular dementia is multi-infarct dementia (MID), which is caused by a series of small strokes, or “mini-strokes,” that often go unnoticed. These mini-strokes, also referred to as transient ischemic attacks (TIAs), result in only temporary, partial blockages of blood supply and brief impairments in consciousness or sight. Over time, however, as more areas of the brain become damaged, the symptoms of vascular dementia begin to appear. Common mental and emotional signs and symptoms of vascular dementia Slowed thinking Memory problems; general forgetfulness Unusual mood changes (e.g. depression, irritability) Hallucinations and delusions Confusion, which may get worse at night. Personality changes and loss of social skills Common physical signs and symptoms of vascular dementia Dizziness Leg or arm weakness Tremors Moving with rapid, shuffling steps Balance problems Loss of bladder or bowel control Common behavioral signs and symptoms of vascular dementia Slurred speech Language problems, such as difficulty finding the right words for things Getting lost in familiar surroundings Laughing or crying inappropriately Difficulty planning, organizing, or following instructions Difficulty doing......

Words: 508 - Pages: 3

Free Essay

Plants

...Plants General Characteristics: * Multicellular, primarily terrestrial eukaryotes with well developed tissues * Autotrophic by photosynthesis * Chlorophyl a and b , carotenoids etc. * Store starch in chloroplast * Cell wall – cellulose * Protect the embryo from drying out by providing it with water and nutrients within the female reproductive structure * Alternation of generation’s life cycle ( sporophyte and gametophyte phase) Main Division: 1. Non Vascular * Lack vascular tissues * No true roots, stems and leaves * Rootlike, stemlike, and leaflike structures * Usually small * Found in moist habitat * Example: hornwort, liverwort, mosses 2. Vascular * Seedless * Include the ferns * With vascular tissues * With true roots, stems and leaves * Seed * Gymnosperm (naked seed) and Angiosperm (enclosed seed) * With vascular tissue * With true roots, stems and leaves * Gymnosperms * Cone bearing plants * Conifers * Cycads * Ginkgo * Gnetophytes * Angiosperms (Flowering Plants) A. Dicot (class Magniliopsida) * More primitive than monocots * Embryo has two cotyledon * Floral part’s in 4’s or 5’s or multiples of 4’s or 5’s * Mostly woody, some herbaceous stems * Oval or palmate leaves with netlike venation * Taproot system A. Monocot (class......

Words: 1417 - Pages: 6

Premium Essay

Non Modifiable Risk Factors for Cardio Vascular Disease

...Non Modifiable Risk Factors for Cardiovascular Disease By: Fawn R. Stephen-Odle June 2012 Cardiovascular disease is caused by disorders of the heart and blood vessels, and includes coronary heart disease (heart attacks), cerebrovascular disease (stroke), raised blood pressure (hypertension), peripheral artery disease, rheumatic heart disease, congenital heart disease, and heart failure. The major causes of cardiovascular disease are tobacco use, physical inactivity, an unhealthy diet and harmful use of alcohol. Unfortunately, there are four non-modifiable risk factors that contribute to CVD (cardiovascular disease). Race and Ethnicity: Race and ethnicity have quite a bit to do with risk factors for cardiovascular disease. Studies show that African Americans have a higher risk for Cardiovascular Disease because of higher blood pressure levels, overweight and obesity, compared to Caucasians. Higher blood pressure levels are among the highest in African Americans in the world. Mexican Americans and Native Americans are also at higher risk for heart disease because of higher rates of obesity, diabetes, and smoking. Studies also show that about 77% of African American women, 72% of Mexican American women, and 61% of Native American women are overweight or obese, compared to 57% of Caucasian women. Taking precautions such as eating a proper diet, exercise, lessen use of alcohol, and quitting smoking can reduce a person’s chances of contracting Cardiovascular Disease. All...

Words: 1018 - Pages: 5